Raportul prezentat de președinte liderilor europeni: Atacuri cibernetice, acțiuni secrete și propagandă.

Președintele Nicușor Dan a prezentat un raport amplu privind anularea scrutinului prezidențial din România, în cadrul Consiliului European informal de la Copenhaga. Documentul arată că țara noastră a fost victima unui atac hibrid de proporții, coordonat din Federația Rusă.

Raportul prezentat de președinte liderilor europeni: Atacuri cibernetice, acțiuni secrete și propagandă.
Foto: presidency.ro

Președintele Nicușor Dan a prezentat un raport amplu privind anularea scrutinului prezidențial din România, în cadrul Consiliului European informal de la Copenhaga. Documentul arată că țara noastră a fost victima unui atac hibrid de proporții, coordonat din Federația Rusă.

Ce scrie în raportul prezentat de Nicușor Dan
”România a fost ținta predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diluarea gradului de coeziune la nivelul societății. Campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât și prin campanii de microtargetare, dezinformare și influențare a electoratului.”, se arată în raport.
Cum au acționat atacurile hibride asupra României, potrivit raportului prezentat de Nicușor Dan
Raportul detaliază metodele folosite: exploatarea vulnerabilităților publicului prin platforme sociale, eludarea regulilor de expunere a persoanelor publice și utilizarea tehnicilor de inginerie socială. Toate acestea au avut ca scop deturnarea procesului electoral și influențarea electoratului în favoarea unor candidați cu discurs anti-european și anti-NATO.
“Pe acest palier s-a evidențiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride, care au exploatat vulnerabilitățile audiențelor naționale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora cu privire la expunerea persoanelor din spectrul politic, cât și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației în vederea livrării mesajelor personalizate către audiențe receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral”, mai este precizat în raport.
Cine se află în spatele acestor acțiuni
Nicușor Dan a precizat că responsabilitatea aparține Federației Ruse, care a dezvoltat o infrastructură informațională de dezinformare încă din 2022.
Potrivit documentului, obiectivul principal al Moscovei a fost cultivarea sentimentelor anti-sistem în rândul românilor, prin mesaje subliminale și campanii susținute pe termen lung. Aceste tactici au fost exploatate în momente-cheie, precum alegerile din 2024, pentru a crea instabilitate și a promova interesele geopolitice ale Rusiei.
„Complexitatea atacurilor, multitudinea și diversitatea resurselor utilizate, caracterul disimulat al tacticilor/tehnicilor utilizate, demersurile complexe de menținere a acțiunilor sub limita de atribuire, precum și anvergura regională a campaniei, relevă implicarea unei ample infrastructuri de dezinformare coordonate din Federația Rusă. Infrastructura existentă de la nivelul paginilor/site-urilor malițioase continuă să prezinte capabilitățile necesare influențării pe scară largă a populației autohtone, iar schimbarea tiparului acesteia pe momente cheie indică versatilitatea tehnicilor de manipulare a actorilor ostili. Astfel, această infrastructură informațională a fost creată și activată încă din 2022 pentru promovarea unor mesaje subliminale la nivelul spațiului informațional autohton pentru cultivarea unor sentimente anti-sistem la nivelul audiențelor vizate.
În contextul alegerilor din 2024, aceasta infrastructură a fost utilizată pentru influențarea mentalului colectiv în vederea dezvoltării unor idei care să corespundă discursului candidatului anti-european și anti-NATO, aceste manifestări asigurând satisfacerea unor obiective strategice ale Federației Ruse. Adaptabilitatea acestei infrastructuri malițioase a permis modelarea unei percepții anti-sistem, exploatabile în contextul unor evenimente care ar putea genera efecte în favoarea actorilor statali străni (ex: procese electorale, crize de ordine publică, crize politice/economice etc.).”, mai este menționat în raport.