1 Martie. Tradiţii şi obiceiuri de sărbătoarea mărţişorului

Mărțișorul, purtat de fete și femei la mână, la gât sau prins în piept, își revendică statutul de simbol oficial al primăverii, în fiecare zi de 1 martie. 

Mărțișorul este un mic obiect de podoabă legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care apare în tradiția românilor și a unor populații invecinate. Femeile și fetele primesc mărțisoare și le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. Împreună cu mărțișorul, se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.
Dar câte lucruri știm despre mărțișor? Care sunt obiceiurile și tradițiile românești legate de 1 martie? Care sunt cele mai neobișnuite superstiții de mărțișor sau mituri legate de prima zi a primăverii? Află în continuare răspunsurile la toate aceste întrebări!
Superstiții de mărțișor
Mărțișorul, recunoscut ca un accesoriu mai mult decorativ, format dintr-un șnur în două culori - alb și roșu -, are o semnificație aparte. Culoarea albă semnifică puritatea, masculinitatea, pacea, iar roșul - culoarea asociată femeilor – reprezintă pasiunea, bucuria și senzualitatea. Unite, formează un fir continuu, o metaforă a ciclului vieții. Unii etnografi consideră că sărbătoarea mărțișorului este strâns legată de episodul biblic al Marelui Potop - moment marcant ce povestește revenirea la viață a naturii.
Unele tradiții de mărțișor spun că acesta ar fi fost creat de Baba Dochia, personaj legendar în mitologia românească. Dochia ar fi tors firul mărțișorului timp de 365 sau 366 de zile, asemenea unei ursitoare, primăvara, când urca spre munte cu cele nouă cojoace.
O altă legendă legată de mărțișor îl are în prim plan pe zmeul din folclorul românesc. Se zice că Soarele ar fi coborât pe pământ, luând forma unei fete tinere. Aceasta a fost răpită de zmeu și ținută prizonieră. Un tânăr viteaz s-ar fi luptat cu zmeul pentru eliberarea fetei, vărsându-și sângele. Soarele a putut pleca în acel moment de pe pământ, iar în locul în care s-a contopit sângele viteazului cu zăpada, ar fi răsărit primii ghiocei - cunoscuți ca fiind vestitori ai primăverii.
Primele mărțișoare ar fi fost monede create din metale prețioase, argint și aur, la care se lega o funie din două fire, de culoare albă și roșie. Se zice că această amuletă oferea celui ce o poartă protecție, noroc și fericire.
Tradiții și Obiceiuri de Mărțisor
Mărțișorul este o sărbătoare românească,încărcată cu multe tradiții, mituri și obiceiuri. Una din tradițiile și obiceiurile de mărțișor în câteva zone din țară este purtarea mărțișorului pentru 12 zile la rând la gât, urmând ca, apoi, să fie legat de un pom înflorit pentru ca sufletul celui care îl poartă să fie curat.
O altă superstiție din popor spune că mărțișorul trebuie legat în prima zi de primăvară, la răsăritul soarelui. Trebuie să fie pus la încheietura mâinii, legat cu un nod, care are rolul unui talisman (nodul fiind simbolul puterii, siguranței și protecției). Totodată, împletirea strânsă a celor două culori, roșu și alb, oferă un plus de siguranță.
Se zice că mărțișorul te va feri de rele, boli și deochi, purtându-ți noroc.

Bătrânii din unele sate chiar îi învață pe tineri să considere mărțișorul un lucru sfânt, nu un simplu accesoriu. Tinerii sunt sfătuiți de cei bătrâni să îl poarte din prima zi, când se aude cântecul cucului, până la înflorirea pomilor, precum cireșii, sau până vin rândunelele și berzele.
Unele tradiții și obiceiuri în zone precum Transilvania ne arată că, pentru a fi protejați de cele rele, oamenii leagă la porți mărțișorul sau chiar deasupra ferestrelor. Animalele cu coarne sunt, de asemenea, împodobite cu acest simbol al primăverii pentru ca ele să fie sănătoase.

În sate din Dobrogea, oamenii poartă mărțișorul la gât sau strâns la încheietura până la sosirea berzelor, apoi este aruncat spre cer.
Prima zi de primăvară este legată și de alte superstiții. Se spune că nu avem voie să facem curățenie de mărțișor sau să spălăm, pentru a nu aduce înapoi gerul Babei Dochia și a nu alunga norocul din casă. Este permis, în schimb, să gătim de 1 martie. Alte obiceiuri de mărțișor includ consumarea vinului roșu, care se spune că ar aduce prosperitate. O altă superstiție spune că în această zi trebuie evitate certurile că să nu riscăm să ne meargă rău până la venirea toamnei. Vorba românului: ”câte bordeie, atâtea obiceie”!

Începând cu 1 martie se aleg și Babele. Se spune că, așa cum va fi baba, așa va fi tot anul sau că vremea din ziua aleasă corespunde cu firea omului. În data de 1 martie se oferă mărțișoare fetelor și femeilor, acest dar, conform unor credințe, înseamnă să îndupleci soarele să te înzestreze, pe tine și pe cel căruia îi dăruiești podoaba, cu prosperitate, sănătate, noroc și veselie.
Gestul în sine este un simbol al comunicării și al armoniei, așa că, obicei sau superstiție, mărțișorul aduce cu el și primele zâmbete ale primăverii.