Patriarhul Daniel, despre sfințirea picturii Catedralei Naționale: Un moment luminos de întărire a credinței și a iubirii frățești

Pictura în mozaic de tradiție bizantină a Catedralei Naționale a fost sfințită duminică de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, însoțiți de un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi.

Patriarhul Daniel a afirmat că prezența Sanctității Sale Bartolomeu I Patriarhul Constantinopolului atât la sfințirea Altarului Catedralei Naționale din București în 2018, cât și anul acesta, 2025, la sfințirea picturii Catedralei, este 'o mărturie a unității în ortodoxie și a sprijinului constant al Patriarhiei Ecumenice pentru libertatea administrativă și demnitatea bisericilor locale'.

"Dragostea de sfinți a Sanctității Sale apropie mai mult bisericile ortodoxe surori, iar prin cei patru sfinți cuvioși români aghioriți - Sfântul Cuvios Dionisie Vatopedinul de la Colciu și sfinții cuvioși Petroniu, Nifon și Nectarie Protopsaltul de la Prodromu, pe care Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice i-a inclus în Sinaxarul Bisericii anul acesta, 2025, în ședințele de lucru din luna august și luna octombrie, ne oferă modele concrete de comuniune și cooperare în Domnul Nostru Iisus Hristos", a spus Părintele Patriarh.

Patriarhul a îndemnat la folosirea sărbătorii sfințirii picturii Catedralei Naționale 'ca pe un moment luminos de întărire a credinței și a iubirii frățești'.
"Ne rugăm Domnului Iisus Hristos să ne ajute să folosim această împlinire ca pe un moment luminos de binecuvântare și bucurie, de întărire a credinței și a iubirii frățești, știind că sărbătorirea unui eveniment în Biserică poate fi și un moment de reînnoire a misiunii, o reîmprospătare spirituală pentru un nou început, pe Slava lui Dumnezeu și mântuirea oamenilor. Amin", a încheiat Patriarhul Daniel.
În cuvântul rostit la finalul ceremoniei, Patriarhul Constantinopolului a vorbit despre cultul sfintelor icoane, amintind de 'cele două aniversări istorice din Biserica Ortodoxă a României, respectiv împlinirea a 140 de ani de cefalie prin hotărârea sinodală și patriarhală, prin tomosul de autocefalie al vrednicului nostru înaintaș Ioachim al IV-lea în 1885, și împlinirea unui secol de la ridicarea acesteia la rangul și vrednicia de Patriarhie, prin tomosul dat de Patriarhul Vasile al III-lea în 1925'.

"Sfânta icoană nu este o simplă lucrare de artă, nici un element decorativ al bisericilor, al mănăstirilor sau al caselor noastre, ci este răspunsul puternic al teologiei ortodoxe împotriva ereziilor care tăgăduiesc adevărul întrupării Fiului lui Dumnezeu și al celor care nu primesc îndumnezeirea omului prin har. (...) Arta bizantină a icoanei și a mozaicului a dat naștere unor capodopere unice și nepieritoare, păstrate și la Constantinopol, centrul principal în care a fost dezvoltată și cultivată în această artă, dar și în Grecia, la Sfântul Munte Athos, în Tesalonic, în Creta, la Meteore, în Cappadocia, în Cipru, la Muntele Sinai, în mănăstirile Stavnic, Hora, Sfântul Luca, în Ravenna, în Italia, în România, în zona Moldovei, dar nu numai în Serbia și în alte părți. Aceste opere sunt admirate, cercetate și studiate chiar și de către oameni de știință, artiști și iubitori ai frumosului de artă sacră din afara spațiului creștin. De aceea sunt firești bucuria și entuziasmul nostru duhovnicesc de astăzi la finalizarea și sfințirea solemnă a picturii acestui prea frumos lăcaș de cult. Slavă lui Dumnezeu pentru toate. (...) Ne rugăm ca Domnul să binecuvânteze, să sfințească, să mântuiască acest oraș, această țară și pe voi toți, împreună cu rugătorii, dăruindu-vă cere de folos pentru mântuire. Amin", a transmis Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului.

Începând cu ora 7:30, a fost săvârșită Slujba Sfintei Liturghii, oficiată de episcopii vicari patriarhali Varlaam Ploieșteanu și Paisie Sinaitul și Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Timotei Prahoveanul, împreună cu un sobor extins de preoți și diaconi.
e la ora 10:15, au sosit la Catedrala Națională Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului.

La slujba de sfințire, începută în naosul lăcașului de cult, a luat parte, alături de cei doi înalți ierarhi ortodocși, un sobor extins de ierarhi, 65 la număr, 70 de preoți și 12 diaconi.
Au fost sfințite, totodată, cele două racle ale Sfinților Cuvioși Dionisie Vatopedinul de la Colciu și Petroniu de la Prodromu, care vor fi dăruite Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol.
Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanu a dat citire Actului de sfințire a picturii Catedralei Naționale și a întregului lăcaș de cult.
În timpul Sfintei Liturghii și al slujbei de sfințire, în interiorul edificiului au avut acces numai invitații oficiali, aproximativ 3.000, iar pe esplanada din fața Catedralei vor asista la slujbă doar grupurile organizate de pelerini din eparhiile din țară, în număr de aproximativ 9.000 de persoane, care au urmărit slujba pe ecranele special montate în proximitatea treptelor de acces.

La ceremonie au luat parte președintele Nicușor Dan, alături de partenera sa, Mirabela Grădinaru, și cei doi copii, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, președinții Senatului și Camerei Deputaților, Mircea Abrudean și Sorin Grindeanu, premierul Ilie Bolojan, împreună cu membri ai Guvernului, foștii șefi ai statului Emil Constantinescu și Traian Băsescu, Custodele Coroanei Române, Majestatea Sa Margareta, însoțită de Alteța Sa Radu al României, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, Nunțiul Apostolic în România și Republica Moldova, Giampiero Gloder, Arhiepiscopul Mitropolit de București, Monseniorul Aurel Percă, alături de numeroși demnitari și oficialități, precum și invitați din străinătate.

Evenimentul marchează Centenarul Patriarhiei Române. În 2025 se împlinesc 140 de ani de când Bisericii Ortodoxe Române i-a fost recunoscut statutul de Biserică Autocefală și 100 de ani de când a fost ridicată la rangul de Patriarhie.
După încheierea slujbei de sfințire a picturii Catedralei Naționale, accesul credincioșilor pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în mod organizat, începând mai întâi cu invitații oficiali din interiorul Catedralei și continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spațiul piațetei (esplanadei) Catedralei.

Credincioșii care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naționale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar în cursul zilei de duminică numai după ora 20:00, când se estimează că invitații oficiali și grupurile organizate din eparhii vor încheia trecerea prin Sfântul Altar.
Credincioșii ortodocși pelerini se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naționale și în zilele următoare, 27, 28, 29, 30 și 31 octombrie, inclusiv pe timpul nopții, sfântul lăcaș urmând a fi deschis 'zi și noapte' până în ultima zi a lunii octombrie.