Niculescu: Pensiile vor fi indexate începând cu 2027, cu prudenţă şi în limitele traiectoriei deficitului

Premierul desemnat Luca Niculescu a declarat marți, în plenul reunit al Parlamentului, că pensiile vor fi indexate în 2027, în limita traiectoriei de reducere a deficitului bugetar. El a anunțat, de asemenea, măsuri de sprijin pentru pensionarii cu venituri mici, familiile cu venituri reduse și gospodăriile afectate de costurile energiei.

"Nu putem promite recuperarea imediată a pierderilor acumulate, dar avem obligația să îi protejăm pe cei mai vulnerabili și să construim condițiile prin care să fie refăcute veniturile reale. Pensiile vor fi indexate începând cu 2027, în limitele traiectoriei deficitului. Pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse, gospodăriile afectate de costul energiei vor beneficia de un sprijin țintit", a precizat Niculescu, în ședința comună a celor două Camere pentru învestirea Guvernului.
Premierul desemnat a subliniat că Executivul va continua măsurile de consolidare a finanțelor publice și își va respecta angajamentele privind reducerea deficitului.
"Vom pune accent pe eficiența cheltuielilor, colectarea fiscală, combaterea marii evaziuni, eliminarea privilegiilor nejustificate, protejarea și atragerea investițiilor. Statul își va reduce mai întâi propriile cheltuieli și risipa care mai există în agenții și companii de stat, înainte de a cere ceva în plus contribuabililor corecți. Nicio cheltuială permanentă nu va fi aprobată fără o sursă permanentă de finanțare și fără avizul Ministerului Finanțelor", a declarat premierul desemnat.
Potrivit acestuia, nu este importantă doar reducerea deficitului bugetar, ci și construirea unei economii capabile să producă în România 'mai multă valoare', care să asigure plata unor salarii mai bune și un trai mai bun.
"Începând de mâine, intrăm direct în urgențe, dacă primi votul de învestitură: rectificarea bugetară fără creșterea deficitului, adoptarea bugetului pe anul viitor, siguranța energetică pe perioada iernii și închiderea fără pierderi a PNRR. Sunt urgențe reale. Dar nu putem guverna doar de la o urgență la alta. Trebuie să pregătim și economia României pentru viitor, dincolo de urgențele prezentului. Și pentru asta, un lucru simplu: banii trebuie să ajungă acolo unde e nevoie", a precizat Niculescu.
În opinia sa, modelul de dezvoltare pe care România s-a bazat în ultimii ani și-a atins limitele. Consumul 'nu mai poate crește la nesfârșit' pe baza importurilor și a împrumuturilor, datoria publică 'nu poate substitui permanent' creșterea productivității, iar fondurile europene 'nu pot compensa la infinit insuficiența investițiilor private', a declarat premierul desemnat.
"România nu traversează doar o criză bugetară, ci și o criză a modelului său de dezvoltare. Este un model care a produs rezultate importante în trecut. România a recuperat o parte importantă din decalajele care o separau de economiile europene dezvoltate. România a atras investiții. Am cunoscut o îmbunătățire a nivelului de trai, dar care nu e valabilă pentru toată lumea și în toate locurile, dar ar fi nedrept să ignorăm aceste realizări. Dar, la fel, este nedrept să nu recunoaștem că acest model și-a atins limitele", a spus Niculescu.

Redăm, mai jos, discursul susținut de premierul desemnat Luca Niculescu, în Parlamentul României.
"Mă aflu astăzi în fața dvs. în momentul în care România nu mai are timp de pierdut. Putem pune capăt astăzi unei perioade de mai bine de 5 luni de interimat, de blocaj politic, peste 5 luni în care lumea în jurul nostru s-a schimbat accelerat, în timp ce la București discuțiile importante au stat pe loc, iar românii au resimțit direct acest lucru în facturi, în șantiere oprite, în nesiguranța de la locul de muncă și mai ales în viețile lor.
Esența votului de azi depășește, însă, instalarea unui cabinet. Adevărata miză rămâne dacă România rămâne captivă în calcule electorale de limitări și faimoasele linii roșii sau dacă are forța să închidă această etapă, o etapă nefericită a vieții noastre politice, să-și repornească economia, să acționeze coerent într-un moment de vulnerabilitate politică, economică, socială și geopolitică.
Am acceptat acest mandat de prim-ministru independent tocmai pentru că România nu își mai poate permite o criză prelungită și are nevoie de un punct de echilibru, are nevoie și de execuție.
Are nevoie de un guvern care să genereze dificultățile prezentului, doar care în același timp să pună în mișcare schimbările de care țara are nevoie pentru viitorul ei.
Acest guvern trebuie să redea cetățenilor încrederea în instituțiile statului și asta să o facă prin rezultate, să reconstruiască încrederea partenerilor internaționali în capacitatea României de a acționa coerent, de a acționa responsabil și, de asemenea, trebuie să traseze direcția pe care ne vom dezvolta în anii următori. Ca urmare, responsabilitatea noastră nu este doar de a scoate România dintr-o criză politică. Este să nu pierdem în încercarea de a rezolva problemele prezentului și în încercarea de a-i construi viitorul.
Ca urmare, vin cu un program de guvernare, cu o echipă și cu un angajament de lucru pentru câteva obiective foarte clare și le spun românilor ce fel de guvern va fi acesta.
Va fi un guvern care aduce bani și investiții în țară. Va fi un guvern care creează locuri de muncă. Va fi un guvern care va contribui la consolidarea Europei și care îi va apăra pe românii. Și pentru aceasta avem nevoie, înainte de toate, de o înțelegere corectă a situației în care ne aflăm, pentru că România nu traversează doar o criză bugetară, traversează o criză a modelului său de dezvoltare. Este un model care, cu siguranță, că a produs rezultate importante în trecut.

România a recuperat o parte importantă din decalajele care o separau de economiile europene dezvoltate. România a atras investiții. Sigur că am cunoscut o îmbunătățire a nivelului de trai, dar care nu e valabilă pentru toată lumea și nu în toate locurile. Dar, evident, ar fi nedrept să ignorăm aceste realizări. Dar la fel este nedrept să nu recunoaștem că acest model și-a atins limitele.
Consumul nu mai poate crește la nesfârșit pe seama importurilor și împrumuturilor.
Datoria publică nu poate substitui permanent productivitatea, iar fondurile europene nu pot compensa la infinit insuficiența investițiilor private. De aceea, întrebarea fundamentală nu este doar cum să reducem deficitul bugetar, este cum construim o economie capabilă să producă aici, în țară, în România, mai multă valoare, să plătească salarii mai bune și să ne asigure, în general, un trai mai bun.

Doamnelor și domnilor parlamentari, pentru oameni, economia înseamnă putere de cumpărare, înseamnă siguranța locului de muncă, înseamnă perspectiva unei vieți mai bune pentru copiii lor.
Nu putem promite recuperarea imediată a pierderilor acumulate, dar avem obligația să-i protejăm pe cei mai vulnerabili și să construim condițiile prin care să fie refăcute veniturile reale.
Pensiile vor fi indexate începând cu 2027 în limitele traiectoriei deficitului. Pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse, gospodăriile afectate de costul energiei vor beneficia de un sprijin țintit.
Guvernul va continua consolidarea finanțelor publice și va respecta angajamentele de reducere a deficitului. Vom pune accent pe eficiența cheltuielilor, colectarea fiscală, combaterea marii evaziuni, eliminarea privilegiilor care sunt nejustificate, protejarea și atragerea investițiilor. Statul își va reduce mai întâi propriile cheltuieli și risipa care mai există în agenții, în companii de stat, înainte de a cere ceva în plus contribuabililor corecți. Nicio cheltuială permanentă nu va fi aprobată fără o sursă permanentă de finanțare și fără avizul Ministerului Finanțelor.

Doamnelor și domnilor, începând de mâine, intrăm direct în urgențe, dacă primim votul de învestitură din partea dumneavoastră: rectificarea bugetară fără creșterea deficitului, adoptarea bugetului pe anul viitor, siguranța energetică pe perioada iernii și închiderea fără pierderi a PNRR.
Sunt urgențe reale pe care le cunoașteți foarte bine dvs., dar evident că nu putem guverna de la o urgență la alta. Trebuie să pregătim economia României pentru viitor dincolo de urgențele prezentului. Și pentru asta, un lucru simplu, banii trebuie să ajungă acolo unde este nevoie. Și încep cu banii pentru că fără bani nu se construiesc nici spitale, nici drumuri, nici școli.
Astăzi, ca să dau o cifră, aproape un leu din zece pe care îi încasează statul pleacă către plata dobânzilor, iar cea mai bună cale de ieșit din această capcană e creșterea economică: mai multe investiții, mai multe firme care produc în România, mai mulți oameni care muncesc.
Vom pune în aplicare o politică industrială coerentă, investiții care dezvoltă furnizori români, cercetare legată de producție și instrumente financiare care mobilizează bani privați prin banca de investiții și dezvoltare. Dăm un semnal de predictibilitate. E foarte important acest cuvânt, predictibilitate.
Pentru mediul de afaceri păstrăm cota unică, eliminăm impozitul minim pe cifra de afaceri, deschidem schemele de relansare pentru producția în țară.
În agricultură trebuie să producem mai multă valoare adăugată prin dezvoltarea irigațiilor, a capacităților de procesare și a industriei agroalimentare. Iar pentru investitorii strategici vom vorbi cu o singură voce, proiectele de peste 100 de milioane de euro vor avea o coordonare directă de la nivelul Cancelariei Premierului.
Evident că o prioritate distinctă va fi energia, pentru că energia produsă în România trebuie să fie motorul industriei în România. De aceea ne propunem să reducem costul efectiv al electricității pentru industriile strategice prin contracte pe termen lung, instrumente europene de sprijin, investiții în producție și stocare și modernizare a rețelelor. Nu vorbim despre prețuri stabilite artificial sau despre subvenții permanente, ci despre o politică energetică în serviciul oamenilor și al competitivității industriei românești.
Obiectivul nostru este să transformăm avantajul energetic al României într-un avantaj industrial economic, strategic și voi propune partidelor parlamentare un pact energetic național pe 10 ani pentru ca direcția acestui instrument vital pentru România să nu mai fie schimbată de la un guvern la altul. Și pentru populație, prețul energiei nu scade prin promisiuni, scade prin mai multă producție.
Până la finalul anului viitor vom aduce în sistem aproape 6.000 de megawatti noi, asta înseamnă cam de trei ori centrala de la Cernavodă, iar tot din 2027 intră pe piață gazul din Neptun Deep.

Doamnelor și domnilor, am vorbit despre economia investiției, să vorbim puțin despre felul în care funcționează statul român, pentru că o altă prioritate este schimbarea modului în care statul lucrează și răspunde nevoilor cetățenilor.
Nu cred în reduceri uniforme de personal, în reorganizări administrative făcute exclusiv pentru economii bugetare.
Vom elimina suprapunerile de competențe printr-un audit al instituțiilor centrale în primele luni. Vom moderniza ANAF, vama pe criterii de performanță, vom susține asocierea și comasarea voluntară a comunelor mici, vom simplifica procedurile și vom dezvolta servicii digitale accesibile. Vom lansa portofelul național de identitate digitală și vom mai face demersuri în acest sens al digitalizării. Suntem cu toții de acord că un cetățean nu trebuie să fie obligat să plimbe documente între instituții ale aceluiași stat.
O companie nu trebuie să aștepte luni și luni de zile pentru autorizație și un investitor nu trebuie să renească la un proiect din cauza blocajelor administrative. Și a venit, evident, momentul să trecem de la constatarea acestor probleme la rezolvarea lor.

De asemenea, este foarte important să reducem decalajele dintre comunități și regiuni, pentru că nu putem accepta existența a două Românii. Una care să fie conectată la investiții, la oportunități, iar cealaltă unde perspectivele oamenilor sunt limitate de locul în care s-au născut. Și, evident, un stat care funcționează bine este și un stat în care legea este respectată, aplicată în mod egal tuturor. În acest sens, independența justiției și respectarea statului de drept sunt principii fundamentale.
Și dacă ar fi să aleg un domeniu de care depinde viitorul României, aș spune că acesta este investiția în oameni pentru că putem construi infrastructură, putem construi tehnologie, putem atrage capital, dar fără oameni bine pregătiți, fără oameni sănătoși, niciuna dintre aceste investiții nu-și atinge potențialul. Ca urmare, o vom prioritiza.

România se confruntă cu o problemă economică și demografică profundă, cu depopularea unor comunități, cu dificultatea de a pregăti competențele necesare pentru economia viitorului.Și nu vom putea avea o economie pregătită, funcțională, fără oameni bine pregătiți.
Educația, sănătatea nu sunt doar capitole de cheltuieli bugetare, sunt investiți în viitorul României.
Și nu întâmplător în structura acestui guvern regăsiți două funcții de ministru delegat: Una pentru digitalizare și inteligență artificială, cealaltă pentru învățământul preuniversitar.
Digitalizarea și inteligența artificială trebuie să devină o prioritate a politicii industriale prin sprijinirea companiilor românești.
Și în același timp, învățământul preuniversitar reprezintă una dintre zonele critice pentru viitorul țării. În școala primară și gimnazială se construiesc sau se pierd șansele unei întregi generații.
De aceea vom acorda o atenție specială calității învățământului preuniversitar și reducerii decalajelor prin extinderea programelor masă sănătoasă și școală după școală și dezvoltarea învățământului dual. Vom sărijini cultura și artiștii români, acasă și în lume.
Dezvoltarea unei țări nu se măsoară doar în cifre și doar în investiții, ci în forța culturii sale și în ceea ce lasă generațiilor viitoare.
Milioane de români trăiesc și muncesc astăzi în afara granițelor și ei sunt parte a națiunii române oriunde s-ar afla, iar statul român are obligația să le apere drepturile lor, să le susțină identitatea și să păstreze legături strânse cu comunitățile lor.
O datorie aparte avem față de copiii români din Ucraina, care învață în limba maternă în condiții de război.
Vom sprijini școlile cu predare în limba română cu manuale, profesori și burse.
România merită descoperită și promovată. În fiecare colț de țară există comunități care vorbesc limbi diferite, păstrează culturi unice și duc mai departe tradiții autentice.
Minoritățile sunt o adevărată bogăție națională pe care trebuie să o prețuim și să o susținem necondiționat.
Un alt obiectiv major pentru țara noastră este aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE. Am avut onoarea să coordonez în ultimii ani acest proces și cunosc efortul instituțional și diplomatic pe care l-a reprezentat.
Suntem la un singur pas de final și vreau să le mulțumesc tuturor instituțiilor care au contribuit la acest rezultat și, evident, întregului Parlament.
Există o comisie specială în Parlament care s-a ocupat de aderarea României la OCDE și ați făcut o treabă foarte bună reușind să reuniți oameni din toate orizonturile politice. Și aderarea evident că nu trebuie privită ca obținerea unui standard suplimentar, aderarea la OCDE va însemna pur și simplu o viață mai bună pentru români.

Doamnelor și domnilor parlamentari, avem nevoie și de o schimbare de ritm în politica externă a României.
După două decenii de apartenență la Uniunea Europeană și la NATO, România trebuie să abandoneze reflexele unei țări candidate și să participe activ la formularea deciziilor comune, nu doar să se adapteze unor decizii luate de alții. Trăim, după cum observați și dumneavoastră în fiecare zi, într-o lume tot mai nesigură.
Avem un război la granițele noastre, amenințările la adresa securității europene sunt mai mari decât în urmă cu câțiva ani. Și în aceste condiții, apărarea României este una dintre prioritățile fundamentale ale guvernului.
Apartenența la NATO reprezintă principala noastră garanție de securitate, dar această garanție presupune și responsabilități și vom continua să investim în modernizarea Armatei Române.
Securitatea României nu poate depinde însă doar de ceea ce fac aliații pentru noi, ci și de ceea ce suntem noi capabili să facem pentru propria securitate. Iar pentru că securitatea unui democrații moderne se apără și în fața războiului hibrid, a dezinformării, vom crea la nivelul guvernului un mecanism de răspuns la manipulările informaționale externe, fără nicio atribuție de cenzură, evident, și vom înființa Fondul Național pentru Reziliență Informațională, care va susține independent educația media, verificarea faptelor și presa locală independentă.

Am fost jurnalist timp de peste 20 de ani, știu cât de importantă este libertatea presei într-o democrație și cât de necesar este ca oamenii, cetățenii, să aibă acces la informații credibile.
Sunt un susținător convins al parteneriatului strategic cu Statele Unite, unul dintre pilonii fundamentali ai securității României și îmi propun ca în cadrul mandatului meu să dezvoltăm acest parteneriat dincolo de dimisiunea securitară pe multe paliere, economic, tehnologic, cultural, nu este doar o investiție în securitate.
Și evident, după cum toți dintre dumneavoastră știm, mai sunt doar câteva luni până când împlinim 20 de ani de când am intrat în Uniunea Europeană.
Sunt 20 de ani care au transformat profund țara, nimeni nu poate nega asta. Până la finalul lui 2025, câștigul net al României din fondurile europene a fost de peste 72 de miliarde de euro.
Apartenența la Uniunea Europeană nu a însemnat numai bani, a însemnat un cadru de regulă, o piață comună, o comunitate de securitate. Ne-a adus și responsabilitatea de a participa la un proiect comun. Și vreau să folosim această aniversare, 20 de ani, nu doar pentru a privi înapoi și a vedea ce am făcut, ci și pentru a ne uita înainte și îmi propun ca la 1 ianuarie 2027, alături de președintele României și de Parlament, să lansăm un proiect național dedicat următorilor 20 de ani României în Uniunea Europeană.
În contextul schimbărilor geopolitice profunde din ultimele luni, relațiile României cu Republica Moldova intră într-o nouă etapă. Este o etapă în care procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană se accelerează, iar politica României trebuie să se adapteze acestei realități.
România trebuie să continue să fie principalul sprijin al Republicii Moldova în acest proces.
Este un proces care ne oferă oportunitatea de a construi o rețea mult mai solidă de relații și de proiecte comune în diferite domenii și ne va apropia unii de ceilalți, va pregăti și integrarea Republicii Moldova în spațiul european.
Războiul din Ucraina schimbă profund geografia economică și strategică a Mării Negre, Portul Constanța, Dunărea, infrastructura de transport și legăturile cu Republica Moldova și Ucraina ne oferă avantaje strategice importante.
Le vom apăra și vom susține implicarea companiilor românești în reconstrucția Ucrainei.
În același timp trebuie să reconstruim profilul internațional al României dincolo de spațiul european și transatlantic.
Vreau o diplomație economică mai activă, cu obiective anuale măsurabile pentru fiecare misiune diplomatică care să ia legături cu țări din Africa, Asia, America Latină, să deschidă piețe pentru companiile românești, să atragă cât mai multe investiții de calitate și să transforme relațiile noastre internaționale în oportunități pentru economia României.

Doamnelor și domnilor, așa cum spuneam la început, sunt un premier independent, n-am aparținut vreodată vreunui partid politic, înțeleg însă foarte bine că un guvern nu poate funcționa fără sprijin parlamentar și fără dialog cu partidele. Independența politică nu înseamnă însă lipsă de autoritate.
Îmi asum responsabilitatea conducerii acestui guvern. Învestirea de către Parlament se obține prin votul dumneavoastră, dacă îl veți acorda, dar încrederea societății e evident că se câștigă prin rezultate.
Și votul de azi nu reprezintă un cec în alb. Sunt foarte conștient de acest lucru.
Doamnelor și domnilor parlamentari, în finalul discursului meu vreau să insist pe ceva în care cred foarte sincer, pentru că dincolo de diferențele dintre noi, dincolo de opțiunile politice pe care le avem, dincolo de interesele individuale sau de grup, există ceva care ne unește și care ar trebui să fie mai important decât toate acestea: suntem o națiune.
Iar o națiune înseamnă mai mult decât suma intereselor individuale a celor care o compun.
Înseamnă o istorie comună, evident, înseamnă o responsabilitate comună și mai ales înseamnă un viitor, un viitor pe care avem datoria să-l construim împreună.
Și totuși trebuie să avem curajul să recunoaștem că astăzi părem o națiune divizată, o națiune care este prea des captivă propriilor conflicte, care întâmpină dificultăți în a-și defini interesele, în a-și proiecta forța, în a înțelege amploarea transformărilor care se petrec în jurul ei.
Pentru că, și să fim foarte sinceri aici, nu trăim un moment simplu sau obișnuit al istoriei. Trăim într-o lume în care se produc mari reașezări economice, politice, geopolitice, schimbările se accelerează, vechile echilibri se destramă, raporturile de putere se modifică, iar regulile pe care le consideram bătute în cuie sunt puse foarte rapid sub semnul întrebării. Suntem poate la sfârșitul unui ciclu istoric și la începutul altuia.
Nu știm cum va arăta lumea care se va naște, dar știm că locul fiecărei națiuni în această lume va depinde de capacitatea ei de a înțelege schimbarea și de a se transforma. De aceea, miza momentului este mult mai mare decât depășirea unei crize bugetare sau formarea unui guvern care va gestiona România în următorii doi ani.
Miza este felul în care România înțelege acest moment istoric. Depinde de noi dacă vom continua să ne consumăm energia în conflicte interne, în competiții care, văzute din afară, pot părea mărunte, în dispute care ne împiedică să vedem ziua de mâine sau dincolo de ziua de mâine sau dacă vom reuși să ne regăsim ca națiune, să ne regăsim solidaritatea, capacitatea de a defini obiective comune și voința de a construi, de a construi nu numai pentru noi, ci pentru generațiile care vin. Și aici, evident, că nu e vorba la renunțarea diferențelor dintre noi.
E vorba de a înțelege că există momente istorice în care responsabilitatea față de națiune trebuie să fie mai mare decât ceea ce ne desparte. Și eu cred că ne aflăm într-un astfel de moment.
Cred că fiecare dintre noi, indiferent de locul în care se află, în această sală sau în această țară, poartă o responsabilitate pentru felul în care va arăta România în viitor. Nimeni nu va aștepta ca România să se dezmeticească din conflictele interne. Lumea nu își va încetini transformările pentru că noi nu suntem pregătiți sau pentru că avem disputele noastre.
Nu își va amâna nimeni deciziile până când ne-am rezolvat noi disputele și nimeni nu ne va garanta un loc în viitoarea ordine doar pentru că am avut unul în lumea de ieri. Sincer, o știți mult mai bine ca mine, lumea se schimbă, lumea se va schimba cu sau fără noi.
Dar eu cred în această țară, cred în România, cred în oamenii ei, în inteligența lor, în energia, în capacitatea noastră de a construi. Și cred că România poate avea un viitor pe măsura potențialului său".