Moșii de vară, sărbătoarea din ajunul Rusaliilor. Obiceiuri, tradiții și credințe populare

Sâmbătă, cu o zi înainte de sărbătoarea Rusaliilor, sunt pomeniţi cei trecuţi în nefiinţă. Potrivit credinţei populare, sufletele morţilor (moşilor) părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), rătăcesc printre cei vii şi se întorc la locul lor în Ajunul Rusaliilor. Momentul poartă denumirea populară „Moşii de vară” sau „Sâmbăta Morților”.

Pe parcursul Anului Bisericesc (1 septembrie-31 august), creștinii ortodocși îi pomenesc în biserici și mănăstiri pe moșii și strămoșii lor adormiți în 18 sâmbete din an. Totodată, în acest interval există două sâmbete când se oficiază slujbe speciale pentru pomenirea generală a morților (cunoscute în tradiția populară cu numele de ”Moși”).
Una dintre cele mai importante pomeniri generale pentru toți morții se oficiază în ajunul Rusaliilor, sub numele de Moşii de Vară sau Moşii Cireşelor.
Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în româneşte, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor (Rosalia, Sărbătoarea Trandafirilor, era o zi închinată cultului morţilor, se aduceau ofrande: alimente şi trandafiri pentru îmbunarea sufletelor celor dispăruţi). Este considerată că fiind ziua de naştere a Bisericii creştine.
În această zi, Duhul Sfânt s-a pogorât asupra Sfinţilor Apostoli, dându-le darurile spirituale necesare propovăduirii Evangheliei în toate colţurile lumii.
Credinţa populară arată că Rusaliile sunt fiinţe asemănătoare Ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (a 25-a zi după Paşti) şi provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă zilele. De aceea, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare. Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obişnuiesc şi astăzi să pună la porţi, în foişoare, pe ganguri sau la intrările în case, ramuri verzi de tei.
În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locaşurile lor subpământene şi încep să facă rele oamenilor. În satele din Bărăgan, credincioşii spun că acestea sunt în stare să ia minţile oricui.
Spre deosebire de strigoii care apar şi le provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii.
Sâmbăta Rusaliilor este momentul de comemorare a morţilor. Se credea că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au zburat timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană. 
Legat de această sărbătoare de dinaintea Rusaliilor, există multe superstiţii. Iată ce trebuie şi ce nu trebuie să faci în Sâmbăta Morţilor pentru a te feri de pagubă şi ghinion:
- Să duci la biserică crengi de tei şi frunze de nuc, pe care preoţii le sfinţesc, iar mai apoi creştinii le pun la icoană sau la streaşina casei pentru că spiritele rele să ocolească gospodăria.
- Împarte oale pentru că cei trecuţi în nefiinţă să aibă din ce bea apa!
- Femeile nu trebuie să toarcă în această zi, deoarece colacii daţi pentru pomenirea morţilor se întorc. Nici lăturile nu se aruncă în această zi, deoarece pot ajunge în gura morţilor de afară, iar ei se pot răzbuna.
- Femeile să nu măture în această zi.
- Dacă vrei ca asupra ta să nu se abată furtuni sau pierderi, din primul fel de mâncare pe care îl găteşti în această zi trebuie să dai pomană celor nevoiaşi. Oamenii dau de pomană şi ceapă sau usturoi verde, pentru că grădina lor să rodească.
- Dacă în ziua Moşilor de vară oamenii scot apa din fântână, aceştia lasă un bănuţ pentru apa celor morţi. Tot ceea ce dai de pomană trebuie să fie nou şi proaspăt.