FOTO Ziua Imnului Național al României, marcată, la Constanța, într-o festivitate solemnă

Marinarii militari au participat vineri, la ceremonii militare organizate cu prilejul sărbătoririi Zilei Imnului Național, în garnizoanele Forțelor Navale Române.

FOTO Ziua Imnului Național al României, marcată, la Constanța, într-o festivitate solemnă

Marinarii militari au participat vineri, 29 iulie, la ceremonii militare organizate cu prilejul sărbătoririi Zilei Imnului Național, în garnizoanele Forțelor Navale Române. Activitățile s-au desfășurat la Constanța, în Piața Ovidiu, la Brăila, în Piața Independenței, la Tulcea, în Piața Tricolorului, iar la Mangalia și Babadag, la bordul navelor și în unitățile militare.

În cadrul evenimentului organizat în Piața Ovidiu, a fost citit mesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă: „Este Ziua Imnului Național al României, o sărbătoare a conșțiinței și unității noastre naționale și un prilej de a ne aminti despre începuturile destinului european al românilor, care în perioada pașoptistă s-au raliat celorlalte mișcări revoluționare din Europa acelor vremuri.
Ales pentru mesajul său mobilizator imn al Revoluției pașoptiste, ”Deșteaptă-te, române” a devenit imn al României post-decembriste după ce acordurile și versurile sale mobilizatoare au răsunat și i-au motivat pe români în multe alte momente de răscruce ale istoriei, de la Războiul de Independență și cele două Războaie Mondiale, până la revolta muncitorilor din Brașov din 15 noiembrie 1987 și, apoi, în timpul Revoluției din Decembrie 1989.
Asemuit de Nicolae Bălcescu cu o Marseilleză a românilor, ”Deșteaptă-te, române” ne umple de emoție, glorificând istoria și eroii neamului. Imnul național, drapelul și stema ne definesc identitatea și reprezintă legătura trainică între trecutul, prezentul și viitorul poporului nostru, dar și simbolul capacității țării de a traversa cu bine perioadele dificile și de a se dezvolta valorificând oportunitățile create prin voința cetățenilor săi. 
Cinstirea simbolurilor naționale înseamnă responsabilitate față de acțiunile asumate, respect pentru libertățile obținute cu greu de români după zeci de ani de opresiune a regimului comunist și promovarea lor într-o Europa a diversității și valorilor comune.
De Ziua Imnului Național, îmi doresc să rămânem mereu uniți în jurul simbolurilor noastre naționale și al idealurilor apărate cu jertfe de înaintași.
La mulți ani, României născute din aspirațiile lor pe care noi suntem datori să o transmitem și mai bună urmașilor noștri! La mulți ani, imn al sufletului românesc!”.
La Cercul Militar Mangalia, în Sala Coloanelor, a avut loc un simpozion dedicat Zilei Imnului Național, la care participă personal militar și civil, în rezervă și retragere, veterani de război și invitați.
La ceremoniile militare au mai fost prezenți militari în rezervă și în retragere, veterani de război, reprezentanți ai autorităților locale și centrale, precum și ai altor instituții publice.
Simbol al unității Revoluției Române de la 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi, din Râmnicu Vâlcea, la data de 29 iulie 1848.
Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independență (1877-1878), în Primul și în al Doilea Război Mondial, precum și în zilele imediat următoare actului de la 23 august 1944, atunci când România s-a desprins din alianța cu Germania, alăturându-se Aliaților.
Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste, la 30 decembrie 1947, atunci când Regele Mihai I a abdicat, „Deșteaptă-te, române!”, precum și alte marșuri și cântece patriotice au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsită cu ani grei de închisoare.
Din anii ’70, melodia a putut fi din nou cântată, dar cu versurile originale modificate.
După Revoluția din decembrie 1989, „Deșteaptă-te, române!” a fost ales Imnul Național al României, fiind consfințit prin Constituția din anul 1991.