Tradiții, superstiții și obiceiuri românești de Bobotează

Boboteaza sau Sărbătoarea Botezului Domnului este una dintre cele mai importante sărbători ale românilor, aceasta fiind organizată cu fast si foarte multe obiceiuri. Toate apele sunt sfințite, iar potrivit tradițiilor păgâne astăzi se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.

Boboteaza face parte din seria celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească faptele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică. De aceea Biserica mai numeşte Boboteaza "Arătarea Domnului", "Dumnezeiasca Arătare" și "Epifania", această din urmă denumire provenind din limba greacă şi însemnând "arătare", "descoperire", "revelare". De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin.
În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, şi astăzi, cu multă atenţie, în fiecare comunitate. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg – unde să fie cel puţin o fântână -, în imediată vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apă, care se punea în vase mari de lemn şi, tot acum, se taie, la rău, o cruce mare de gheaţă. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfăşoară întreg ceremonialul religios, la care participa toată suflarea comunităţii.
După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apă sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere ei strigă „Chiraleisa'- pentru belşugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului şi pentru creşterea cât mai mare a cânepii – şi toarnă câte puţină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasmă sură, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casă şi interiorul casei.
Anul acesta, Arhiepiscopia Tomisului a anunțat că va sfinți peste 200.000 de sticle de apă de Bobotează.

Tradiții și superstiții de Bobotează
- De Bobotează, din bătrâni se păstrează obiceiul ca un preot să arunce o cruce într-o apă, râu, lac sau mare, după care bărbaţii cei mai curajoși se aruncă să o recupereze.
- În satele unde se mai ține tradiți, se colindă, se fac farmece şi se desfac cu descântece, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.
- În unele regiuni, în Ajun se face o masă mare, cum este cea de Crăciun, sub masă se pune fân iar în colțurile casei sare. Nimeni nu se atinge de mâncare până nu vine preotul ”cu Iordanul pentru a sfinţi bucatele”.
- Se strigă ”Chiralesa”, un fel de ”Doamne miluiește!” provenit din neogreacă. Bătrânii spun că strigând „Chiralesa", toate relele sunt alingate, oamenii capătă putere şi „anul va fi curat de Necurat până la Sfântul Andrei".
- Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.
- Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă.
Așadar în fiecare an pe 6 ianuarie preoţii sfinţesc apele, iar cei care se stropesc sau se îmbăiază în apa sfinţită sunt feriţi de rele şi de boli. Nu este bine, în schimb, să te speli pe cap sau să speli haine, pentru că „se spurcă apele", potrivit superstiţiilor din popor. Bătrânii spun că dacă te vei spăla pe cap în ziua de Bobotează, o să ai dureri de cap tot anul.